Atac cibernetic la ANCPI: cum a fost blocată piața imobiliară din România și ce urmează după 1 octombrie

Jurnalul actualizărilor

Ultima verificare: 6 august 2026. Actualizăm această pagină la fiecare comunicare oficială a ANCPI sau a Guvernului. Cea mai recentă informație este prima.

5 august 2026 — o nouă rundă de teste, discuții cu notarii, următoarea informare vineri. ANCPI a anunțat că testele de securitate, funcționalitate și performanță derulate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Cyberint asupra aplicației e-Terra, mutată în Cloudul Guvernamental, au parcurs o nouă etapă de evaluare, iar „un număr limitat de aspecte tehnice urmează să fie corectate" înainte de expunerea publică a aplicației. În paralel, ANCPI și Ministerul Dezvoltării au avut întâlniri cu notarii publici și cu specialiștii în cadastru, pentru a stabili „modul optim de reluare a operațiunilor", iar dialogul continuă astfel încât procedura finală să „răspundă nevoilor tuturor sectoarelor afectate". Instituția a promis o nouă informare publică cel târziu vineri, 7 august 2026. O dată de repornire nu a fost anunțată — sistemul revine „imediat ce toate testele și validările tehnice vor fi finalizate cu succes".

Ce înseamnă asta pentru tine, în această săptămână. Situația practică nu s-a schimbat: nu se eliberează extrase de carte funciară, nu se depun și nu se soluționează cereri, nu se fac intabulări, iar notarii nu pot autentifica vânzări de imobile. Dacă ai o tranzacție în curs, treci direct la secțiunea „Ce faci, concret, dacă ești prins într-o tranzacție", mai jos: termenele se prelungesc în scris, nu pe încredere, iar aprobarea de credit are propria ei dată de expirare.

14 iulie 2026 — începutul blocajului. Atac ransomware asupra infrastructurii IT care susține aplicația e-Terra. Comunicarea oficială a vorbit inițial, aproximativ 24 de ore, despre un „incident tehnic major". Reconstituirea completă a evenimentelor, cifrele blocajului și implicațiile pentru TVA de 9% sunt mai jos, în articolul publicat pe 30 iulie 2026.

Pe 14 iulie 2026, dimineață de marți, notarii din toată țara au dat de același ecran: e-Terra nu răspunde. Nici platforma de plăți, nici emailurile instituției. Timp de aproximativ 24 de ore, comunicarea oficială a vorbit despre un „incident tehnic major". Nu era un incident tehnic. Era un ransomware.

Șaisprezece zile mai târziu, la publicarea acestui articol pe 30 iulie 2026, cartea funciară a României era încă oprită — și a rămas așa (vezi jurnalul actualizărilor, mai sus). Nu se eliberează extrase de carte funciară, nu se depun și nu se soluționează cereri, nu se fac intabulări, iar notarii nu pot autentifica vânzări de imobile. Un sistem care în luna iunie a procesat 51.808 vânzări de imobile și 32.663 de ipoteci a intrat, brusc, în stare de repaus — și a luat cu el, în așteptare, zeci de mii de familii aflate exact între avans și cheie.

Ce urmează e o reconstituire a ce s-a întâmplat, cu ce se știe și cu ce nu se știe, plus partea care ne interesează cel mai mult: ce înseamnă asta pentru banii, contractele și datele tale.

Cronologia: de la „incident tehnic" la confirmarea oficială de ransomware

14 iulie. Toate aplicațiile ANCPI cad simultan: e-Terra (sistemul central de cadastru și carte funciară), ePay, adresele de email ale instituției. Oficiile de cadastru și publicitate imobiliară din județe rămân fără acces la registre. Activitatea de publicitate imobiliară se oprește la nivel național.

15 iulie. Un actor care operează sub numele „ByteToBreach" își asumă public atacul și listează spre vânzare date pe care susține că le-a scos din rețeaua ANCPI. Anunțurile apar pe forumuri de pe dark web și pe site-uri proprii; ca dovadă, sunt publicate capturi de ecran cu acces la componente de infrastructură — OpenAM, WebLogic, WebSphere, vSphere, Zabbix, GitLab.

17 iulie. Primele analize independente și un interviu cu atacatorul intră în presa de securitate. Punctul de intrare, spune el, nu a fost nimic exotic: „Punctul de intrare a fost o vulnerabilitate simplă", adăugând că „nu a fost implicat niciun 0day". Restul a fost mișcare laterală printr-o rețea mare și prost segmentată.

27 iulie. Guvernul confirmă oficial ceea ce industria bănuia de aproape două săptămâni: a fost un atac de tip ransomware, iar atacatorii „au criptat și șters o parte din infrastructura de virtualizare" pe care rulau aplicațiile agenției. Aceeași comunicare aduce și singura veste bună a acestei povești: baza de date centrală a sistemului cadastral — registrul proprietăților și al drepturilor reale — nu a fost afectată, iar integritatea evidențelor de carte funciară este confirmată. Termen de repunere în funcțiune: niciunul. „Nu putem da un termen."

29 iulie. Camera Deputaților adoptă, cu 287 de voturi pentru, unu împotrivă și două abțineri, prelungirea termenului pentru finalizarea achizițiilor de locuințe cu TVA de 9%. Motivul invocat explicit: blocajul de la ANCPI.

30 iulie. Reconstrucția infrastructurii și migrarea aplicației e-Terra în Cloudul Guvernamental sunt anunțate ca finalizate. Aplicația este instalată și configurată în noua infrastructură centralizată și intră în testare — securitate, funcționalitate, performanță — verificată independent de DNSC, STS și Cyberint. Data reluării serviciilor rămâne necomunicată: sistemele vor reveni „numai după confirmarea îndeplinirii cerințelor operaționale".

Asta e situația de fapt. Acum partea neplăcută.

Cum a fost posibil: „atacul putea fi prevenit"

Cea mai grea propoziție din tot dosarul nu vine de la un critic, ci de la instituția statului care se ocupă de securitate cibernetică. Directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean, a rezumat cauza tehnică astfel: „A fost o combinație de vulnerabilități nereparate și credențiale pierdute, postate ulterior online." Iar la întrebarea directă dacă atacul putea fi evitat, răspunsul a fost fără menajamente: „Da, atacul putea fi prevenit. Atacatorul a fost norocos, i s-au aliniat planetele."

Traducere pentru cine nu trăiește în IT: nu a fost spart un seif. A fost găsită o ușă la care se știa că lipsește broasca, iar cheile de la câteva camere din interior circulau deja pe internet.

Partea care ar trebui să producă o discuție serioasă în administrația publică e alta. Un sistem încadrat drept infrastructură de importanță națională — registrul care spune, juridic, cine deține fiecare metru pătrat din România — era protejat printr-un contract de securitate cibernetică atribuit unei firme care, în 2025, avea doi angajați. Contractele cumulate depășesc 2,5 milioane de lei, la o cifră de afaceri anuală de circa 1,8 milioane de lei și un profit net de 9.028 de lei în 2025. Nu e nevoie de expertiză tehnică pentru a înțelege că doi oameni nu pot asigura monitorizare continuă, management de vulnerabilități și răspuns la incidente pentru o rețea națională. Fizic nu se poate.

Există și un al doilea plan, mai delicat: ce s-a scurs, până la urmă? Aici versiunile se bat cap în cap. ANCPI, prin directorul general Laurențiu-Alexandru Blaga, a susținut că „nu au fost furate date personale ale cetățenilor" și că „administratorii au avut parole puternice". DNSC a comunicat, mai prudent, că nu are informații privind extragerea de date personale sau de certificate de carte funciară, dar a confirmat că au circulat „mostre de credențiale de utilizator și fragmente de cod ale aplicațiilor folosite de ANCPI". Atacatorul, în schimb, susține că a copiat date cadastrale, depozite de cod-sursă, credențiale de acces și componente de configurare, și afirmă că bazele de date nu au fost modificate, „cu excepția celei de criptare".

Când versiunea oficială și versiunea atacatorului nu se suprapun, poziția rațională a unui proprietar nu este să aleagă tabăra simpatică. Este să presupună că o parte din date a plecat și să se comporte în consecință. Revenim mai jos la ce înseamnă asta practic.

Cât costă, în cifre, o carte funciară oprită

Ca să înțelegem dimensiunea, ne folosim de propriile statistici ale ANCPI din luna iunie 2026, ultima lună întreagă de funcționare normală:

• 51.808 imobile vândute la nivel național, cu 1.494 mai multe decât în mai și cu 2.615 peste iunie 2025;
• 32.663 de ipoteci înscrise, cele mai multe în București (6.297), Iași (2.833) și Ilfov (2.410);
• 809 recepții și înscrieri de imobile viitoare — adică exact operațiunile de care depind dezvoltatorii și cumpărătorii de locuințe în construcție;
• 272.657 de imobile tranzacționate în primul semestru, cu 16.229 mai puține decât în aceeași perioadă din 2025 — piața intrase deja pe un trend descendent înainte de atac.

Cu 51.808 de vânzări pe lună, media zilnică este de aproximativ 1.700–1.750 de tranzacții. Un blocaj de șaisprezece zile înseamnă, printr-un calcul simplu și pe care îl prezentăm ca estimare proprie, între 25.000 și 30.000 de tranzacții amânate, plus în jur de 15.000–17.000 de operațiuni de ipotecă care nu s-au putut înscrie. La o valoare medie conservatoare de 60.000 de euro per tranzacție, vorbim de peste un miliard și jumătate de euro de valoare tranzacțională împinsă în viitor. Nu pierdută definitiv — dar amânată, cu tot ce înseamnă asta pentru dobânzi blocate, chirii plătite în paralel, mutări reprogramate și lanțuri de vânzări care se țin unele de altele.

Asociația Profesională a Agenților Imobiliari din România a formulat, într-un comunicat din 29 iulie, exact acest efect de domino: „În jurul fiecărei tranzacții imobiliare gravitează numeroase alte activități economice: arhitecți, experți tehnici, evaluatori, proiectanți, designeri de interior, firme de construcții, producători și comercianți de mobilier, firme de mutări, companii de curățenie și multe alte servicii conexe." Și concluzia: „Atunci când tranzacțiile sunt blocate, întreg acest ecosistem resimte efectele."

De ce nu se mai poate semna la notar. Explicația în două propoziții

Pentru autentificarea unui contract de vânzare, notarul are nevoie de un extras de carte funciară pentru autentificare, document care se obține electronic din e-Terra și care este valabil 10 zile. În acest interval, cartea funciară este blocată pentru alte operațiuni — exact mecanismul care garantează că imobilul nu este vândut de două ori sau ipotecat între verificare și semnătură. Fără e-Terra, extrasul nu există. Fără extras, notarul nu poate autentifica transferul.

Eduard Lambert, președintele Camerei Notarilor Publici Timișoara, a explicat public ce se mai poate face și ce nu: succesiunile pot continua, pe baza documentelor obținute anterior, dar transferurile de proprietate între vii se blochează. Soluția intermediară rămâne promisiunea de vânzare (antecontractul), care se poate autentifica pe baza informațiilor deja existente. Cu o precizare pe care merită să o rețină toată lumea: un antecontract sub semnătură privată e valabil, dar actul autentic notarial are avantaje serioase de opozabilitate și de executare.

Deci piața nu s-a oprit complet. S-a mutat, forțat, din faza de „semnăm și te intabulez" în faza de „ne obligăm reciproc și semnăm când se poate". Ceea ce e o soluție bună de avarie și o sursă excelentă de litigii, dacă documentele sunt prost redactate.

TVA de 9%: ce s-a votat, cine prinde și cine nu

Aici stă cea mai concretă factură a blocajului. Regimul tranzitoriu instituit odată cu majorarea TVA din august 2025 permitea achiziția anumitor locuințe cu cota redusă de 9%, cu condiția ca livrarea să se producă până la 31 iulie 2026. De la 1 august 2026, aceleași locuințe intrau la 21%. Diferența de 12 puncte procentuale nu e o nuanță contabilă: la plafonul de 600.000 de lei fără TVA, vorbim de aproximativ 72.000 de lei — bani care apar, peste noapte, în sarcina cumpărătorului.

Iar cumpărătorii care nu au putut semna nu au ratat termenul din vina lor. L-au ratat pentru că statul nu a putut elibera un document.

Presiunea publică a produs, spre creditul Parlamentului, o reacție rapidă. Premierul Ilie Bolojan a susținut prorogarea, motivând că „termenul trebuie să acopere durata de nefuncționare a platformei". PNL a propus 31 august, PSD și AUR au propus 1 octombrie, iar varianta mai generoasă a trecut: pe 29 iulie 2026, Camera Deputaților a adoptat, ca for decizional, prelungirea până la 30 septembrie 2026 (proiectul L450/2026), cu 287 de voturi pentru. Legea merge la promulgare și intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Atenție însă la condiții — legea nu reintroduce TVA de 9% pentru toată lumea. Prorogarea privește regimul tranzitoriu deja existent, iar condițiile se aplică cumulativ:

• locuință cu suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești;
• valoare de maximum 600.000 de lei, fără TVA;
• actul juridic prin care s-a plătit avansul să fi fost încheiat până la 1 august 2025;
• cumpărătorul să nu fi achiziționat o altă locuință cu cotă redusă de TVA începând cu 1 ianuarie 2023;
• livrarea imobilului să nu depășească 30 septembrie 2026, iar locuința să fie locuibilă ca atare la momentul livrării.

Pentru cei care au semnat între 1 august și data intrării în vigoare a legii și au plătit deja 21%, a fost prevăzut un mecanism de restituire a diferenței, prin ANAF, începând cu 1 octombrie 2026. Practic: plătești acum cota mare, ceri diferența ulterior. Păstrează absolut toate documentele — contract, facturi, dovezi de plată, dovada avansului anterior lui 1 august 2025 — pentru că restituirea se face pe dosar, nu pe încredere.

Dacă nu te încadrezi în regimul tranzitoriu, situația nu s-a schimbat: cumperi locuință nouă cu 21% TVA. Am detaliat cum se calculează costul real al unei achiziții, cu tot ce se adaugă peste prețul din anunț, în ghidul pas cu pas pentru prima achiziție.

Ce faci, concret, dacă ești prins într-o tranzacție

Cele mai multe pierderi din perioada asta nu vin din atacul informatic. Vin din documente redactate pentru o lume în care ANCPI funcționează. Ordinea priorităților, dacă ai o tranzacție în curs:

1. Prelungește termenele în scris, nu pe încredere

Dacă ai un antecontract cu termen de semnare a contractului final care expiră în perioada blocajului, nu te baza pe bunăvoința celeilalte părți. Un act adițional autentificat, care prorogă termenul cu referire expresă la indisponibilitatea sistemelor ANCPI și care menține avansul și penalitățile suspendate, costă puțin și previne exact scenariul urât: partea care s-a răzgândit invocă neîndeplinirea termenului și reține avansul.

2. Verifică valabilitatea aprobării de credit

Ofertele de creditare au termen de valabilitate, iar dosarul nu se poate finaliza fără înscrierea ipotecii în cartea funciară. Cere băncii, în scris, prelungirea valabilității aprobării și confirmarea că dobânda ofertată se menține. Băncile știu de blocaj și lucrează cu el, dar prelungirea nu se face automat. Dacă între timp îți recalculezi capacitatea de plată, ai la dispoziție calculatorul de credit ipotecar.

3. Tratează antecontractul cu prudență mărită

Un antecontract semnat acum se bazează pe informații de carte funciară care nu mai pot fi reverificate în ziua semnării. Riscul e real, chiar dacă mic: notări, ipoteci sau interdicții apărute în intervalul dintre ultimul extras disponibil și momentul semnării. Trei protecții simple: declarații exprese ale vânzătorului privind lipsa sarcinilor, cu clauză de răspundere; avans plătit în cont escrow sau prin cont notarial, nu direct și integral în mână; clauză de rezoluțiune cu restituire dacă la reluarea sistemelor apar sarcini nedeclarate.

4. Când revin sistemele, verifică imediat

Prima zi de funcționare va fi aglomerată — se strâng două săptămâni și jumătate de cereri. Cere un extras de carte funciară pentru informare pentru fiecare imobil implicat și verifică-l rând cu rând: proprietar, suprafețe, ipoteci, notări, litigii. Pașii de verificare, în detaliu, sunt în ghidul de due diligence imobiliar.

5. Documentează blocajul

Salvează comunicatele oficiale, capturile de ecran cu platformele indisponibile, corespondența cu notarul și cu banca. Dacă se ajunge la o discuție despre penalități, prorogare de termene sau restituire de TVA, dovada că imposibilitatea a fost obiectivă și publică valorează mai mult decât orice argument verbal.

Și o precizare necesară: blocajul ANCPI nu suspendă, prin el însuși, obligația de plată a prețului și nu constituie automat forță majoră în orice contract. Are efect pe obligațiile care depind de registrul public. Diferența e importantă și, în cazuri cu bani mari, merită verificată cu notarul sau cu un avocat, nu deduce singur.

Partea despre care se vorbește prea puțin: datele tale

Discuția publică s-a concentrat pe tranzacții și pe TVA, pentru că acolo sunt banii imediați. Riscul cu viață lungă e însă celălalt: informația. O bază de date cadastrală conține, în esență, cea mai bună listă de avere din România — nume, CNP, adrese, imobile deținute, sarcini, valori din tranzacții. Este exact materia primă pentru fraudă direcționată.

Chiar dacă versiunea oficială susține că datele personale nu au fost compromise, autoritățile au recomandat, în paralel, schimbarea parolelor pentru platforma ePay.ancpi.ro și prudență la solicitările nesolicitate de date personale. Recomandarea aceasta spune, în limbaj administrativ, ce ai de făcut:

• Schimbă parola de la ePay.ancpi.ro și, mai important, oriunde ai reutilizat aceeași parolă. Reutilizarea parolelor e felul în care o breșă într-o instituție devine o breșă în contul tău bancar.
• Așteaptă-te la phishing tematic. Campaniile care urmează unui incident de acest tip sunt previzibile: „extras de carte funciară gratuit", „reprogramarea cererii dumneavoastră la OCPI", „plată restantă e-Terra", cu SMS-uri care imită Ghișeul.ro. Regula e simplă și nu are excepții: nu plătești și nu introduci date prin linkuri primite pe SMS, WhatsApp sau email. Intri singur, tastând adresa oficială.
• Verifică IBAN-ul prin al doilea canal. Fraudele pe email în tranzacțiile imobiliare — cineva intervine în corespondență și schimbă contul pentru avans — sunt vechi și eficiente. Confirmă contul telefonic, cu o persoană pe care o cunoști, înainte de orice transfer.
• La reluarea serviciilor, cere un extras de informare pentru imobilele tale, chiar dacă nu vinzi. Integritatea registrului a fost confirmată oficial, dar o verificare proprie costă câteva zeci de lei și liniștește definitiv.
• Ai grijă la creditele pe numele tău. Dacă apar cereri de creditare sau notificări pe care nu le-ai inițiat, tratează-le ca pe un incident, nu ca pe o eroare administrativă.

Ce ar trebui să se schimbe după acest atac

Merită spus limpede: incidentul de la ANCPI nu e un ghinion izolat, ci al doilea semnal major într-un interval scurt. În februarie 2024, un ransomware a scos din funcțiune sistemul informatic Hipocrate în peste douăzeci de spitale din România, obligând personalul medical să revină pe hârtie. Atunci, ca și acum, cauza nu a fost o armă cibernetică de nivel statal, ci igienă digitală de bază: sisteme neactualizate, backupuri insuficient protejate, rețele plate în care, odată intrat, ajungi oriunde.

Cadrul legal, pe hârtie, există deja. Directiva NIS2 a fost transpusă în România prin OUG nr. 155/2024, consolidată prin Legea nr. 124/2025, iar administrația publică intră explicit în sfera entităților esențiale sau importante. Obligațiile sunt concrete: înregistrare la DNSC, responsabil de securitate desemnat, management de riscuri, raportarea incidentelor în 24 de ore pentru notificarea inițială, 72 de ore pentru raportul intermediar și o lună pentru raportul final. Sancțiunile ajung, pentru entitățile esențiale, până la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală.

Diferența dintre conformitate pe hârtie și rezistență reală se vede exact în astfel de momente. Câteva lucruri pe care un incident ca acesta le transformă din „bună practică" în „obligatoriu":

• Backupuri imutabile și offline, testate prin restaurare reală. Un backup pe care nu l-ai restaurat niciodată este o ipoteză, nu o copie de siguranță. Faptul că atacatorul a putut cripta și șterge o parte din infrastructura de virtualizare spune ceva despre cât de aproape de producție erau copiile.
• Segmentarea rețelei și autentificare multifactor pe conturile privilegiate — măsuri anunțate acum, după atac, împreună cu monitorizarea continuă. Erau necesare înainte.
• Obiective declarate de recuperare (RTO/RPO). Un registru public de importanță națională ar trebui să aibă un timp maxim de indisponibilitate asumat public, nu comunicate care spun „nu putem da un termen".
• Un mod de funcționare degradat, prevăzut legal. Nu există niciun motiv tehnic pentru care o replică read-only a registrului, găzduită separat, să nu poată elibera extrase de informare cât timp sistemul principal e în reconstrucție. Diferența dintre „piața stă" și „piața merge mai încet" e o decizie de arhitectură, luată din timp.
• Achiziții publice de securitate cu criterii de capacitate reală. Un contract de protecție cibernetică pentru infrastructură națională atribuit unei firme cu doi angajați nu e o problemă de firmă, e o problemă de proiectare a licitației.

Mutarea aplicației e-Terra în Cloudul Guvernamental, cu testare independentă de la DNSC, STS și Cyberint, este pasul corect. Cu o observație de bun-sens: centralizarea rezolvă o parte din probleme și concentrează altele. Când toate serviciile publice critice ajung în același perimetru, calitatea acelui perimetru devine singura linie de apărare care contează.

Despre ipoteza „inside job" și de ce contează cum vorbim despre ea

Un blocaj de două săptămâni și jumătate produce, inevitabil, teorii. Cea mai vizibilă a venit de la europarlamentara Diana Iovanovici-Șoșoacă, președinta S.O.S. România, care a susținut într-un interviu televizat realizat de Dan Diaconescu că atacul asupra ANCPI ar fi fost, în realitate, „un inside job" — o acțiune cu complicitate din interiorul instituției.

Trebuie spus la fel de limpede: afirmația nu a fost confirmată de nicio instituție care investighează cazul și, până în acest moment, nu a fost susținută public cu probe. Elementele care există în spațiul public merg, deocamdată, în altă direcție. DNSC descrie o combinație de vulnerabilități nereparate și credențiale scurse online, cu un atac care „putea fi prevenit", și indică o motivație financiară. Atacatorul însuși respinge dimensiunea politică: „Nu este nimic politic aici, și nu a fost făcut de «ruși»", spune el, revendicând o operațiune independentă, iar în locul unei răscumpărări clasice a cerut, într-o formulă neobișnuită, un salariu în schimbul asistenței la decriptare.

Distincția nu e un exercițiu de nuanță jurnalistică, are consecințe reale. Dacă a existat complicitate internă, vorbim de răspundere penală și de o problemă de securitate a personalului. Dacă a fost neglijență — vulnerabilități necorectate, credențiale expuse, subfinanțare cronică a securității — vorbim de răspundere administrativă și de reformarea modului în care statul cumpără și operează IT. Ancheta e în desfășurare; până la concluzii, ipotezele rămân ipoteze. Un cititor care ia decizii cu bani proprii are nevoie de fapte verificabile, nu de scenarii.

Ce urmărim în zilele următoare

Trei semnale contează, în ordinea asta:

Anunțul oficial de repunere în funcțiune a e-Terra. Testele de securitate, funcționalitate și performanță erau, pe 30 iulie, în faza de validare finală. Reluarea va fi etapizată, iar primele zile vor fi lente din simplu motiv aritmetic: se descarcă un vârf de cereri acumulate de peste două săptămâni. Dacă ai o tranzacție presantă, vorbește cu notarul de pe acum pentru a fi în primul val de depuneri.

Promulgarea și publicarea legii privind TVA. Până la publicarea în Monitorul Oficial, textul nu produce efecte. Pentru contractele semnate în intervalul de tranziție, mecanismul de restituire de la 1 octombrie este plasa de siguranță — cu condiția ca dosarul să fie complet.

Raportul tehnic final al incidentului. Acolo se va vedea ce s-a scurs efectiv, cât timp a stat atacatorul în rețea și ce s-a schimbat structural. Este documentul care ar trebui să declanșeze discuția despre notificarea persoanelor afectate, dacă datele personale au fost într-adevăr compromise.

Între timp, piața se adaptează cum poate: se semnează promisiuni în loc de vânzări, se prorogă termene, se amână mutări. Iar cei care caută acum o locuință au, cel puțin, un avantaj neintenționat — un interval în care concurența la cumpărare e mai mică și în care se poate negocia mai calm. Dacă ești în etapa de documentare, poți estima liniștit un preț corect cu VerifImo și poți urmări anunțurile actualizate zilnic, ca să intri pregătit în momentul în care registrele redevin funcționale.

Concluzia unui om care lucrează în piață

Cel mai neplăcut lucru din tot acest episod nu e ransomware-ul. Software-ul rău-intenționat există și va exista. Neplăcut este că, într-o economie în care proprietatea imobiliară reprezintă cea mai mare parte din averea gospodăriilor românești, registrul care atestă această proprietate a putut fi oprit de un atacator care spune, fără să fie contrazis convingător, că nu a avut nevoie de nimic sofisticat. Iar reluarea depinde de teste care nu pot fi grăbite, tocmai pentru că securitatea a fost tratată, până acum, ca o cheltuială și nu ca infrastructură.

Vestea bună, reală și importantă: registrul nu a fost pierdut. Proprietatea ta este în continuare a ta, iar evidențele sunt intacte. Ce s-a pierdut e timp — al oamenilor care voiau să se mute, să vândă, să investească. Timpul acela nu se recuperează cu un comunicat, dar se poate proteja cu documente bine făcute. Exact asta e de făcut în zilele care vin.

Întrebări frecvente

Când revin sistemele ANCPI? Nu există o dată oficială. La 30 iulie 2026, reconstrucția infrastructurii și migrarea aplicației e-Terra în Cloudul Guvernamental erau finalizate, iar sistemul se afla în validare finală, cu teste de securitate, funcționalitate și performanță efectuate independent de DNSC, STS și Cyberint. Guvernul a precizat că serviciile vor fi repuse în funcțiune numai după confirmarea cerințelor operaționale, iar reluarea va fi etapizată.

Proprietatea mea e în siguranță? Poate cineva să-mi fure casa din carte funciară? Baza de date centrală a sistemului cadastral nu a fost afectată de atac, iar integritatea evidențelor de carte funciară a fost confirmată oficial. Riscul nu este pierderea dreptului de proprietate, ci utilizarea datelor personale exfiltrate pentru fraudă și inginerie socială. La reluarea serviciilor, un extras de carte funciară pentru informare îți confirmă situația exactă a imobilului.

Pot semna acum la notar cumpărarea unui apartament? Nu se poate autentifica un contract de vânzare, pentru că notarul are nevoie de extras de carte funciară pentru autentificare, obținut din e-Terra și valabil 10 zile. Se pot autentifica promisiuni de vânzare (antecontracte), procuri și acte adiționale, iar succesiunile pot continua pe baza documentelor obținute anterior blocajului.

Am pierdut TVA de 9% pentru că nu am putut semna până la 1 august? Parlamentul a adoptat pe 29 iulie 2026 prelungirea termenului până la 30 septembrie 2026, tocmai din cauza blocajului ANCPI. Legea trebuie promulgată și publicată în Monitorul Oficial pentru a produce efecte. Cine semnează în intervalul de tranziție și plătește 21% poate cere restituirea diferenței începând cu 1 octombrie 2026, prin ANAF.

Ce condiții trebuie să îndeplinesc pentru cota de 9%? Condițiile se aplică cumulativ: suprafață utilă de maximum 120 mp exclusiv anexele, valoare maximă de 600.000 de lei fără TVA, actul de plată a avansului încheiat până la 1 august 2025, să nu fi achiziționat altă locuință cu TVA redus din 1 ianuarie 2023 și livrarea imobilului până la 30 septembrie 2026, locuința fiind locuibilă ca atare.

Ce fac dacă expiră termenul din antecontractul meu? Semnează un act adițional care prorogă termenul, cu referire expresă la indisponibilitatea sistemelor ANCPI, și menține în scris regimul avansului și al penalităților. Nu te baza pe înțelegeri verbale: fără act adițional, partea care s-a răzgândit poate invoca depășirea termenului.

Mi-au fost furate datele personale de la ANCPI? Versiunile oficiale și cele ale atacatorului nu coincid. ANCPI și DNSC au declarat că nu au informații privind furtul de date personale ale cetățenilor, în timp ce atacatorul susține că a copiat date cadastrale, cod-sursă și credențiale. Până la raportul tehnic final, prudent este să presupui expunerea: schimbă parolele reutilizate, tratează cu suspiciune orice mesaj despre cadastru sau plăți și confirmă telefonic orice IBAN înainte de a transfera bani.

Blocajul ANCPI este forță majoră? Nu automat și nu pentru orice obligație. Indisponibilitatea registrului public afectează obligațiile care depind direct de el — obținerea extrasului, autentificarea vânzării, înscrierea ipotecii — dar nu suspendă de la sine plata prețului sau alte obligații contractuale. Pentru sume mari, calificarea juridică se stabilește cu notarul sau cu un avocat, pe textul concret al contractului.